Traditii si obiceiuri de Paste. Ce sa faci si ce sa nu faci de Paste

Ce sa faci si ce sa nu faci de Paste:

In Transilvania, Banat, Bucovina, Moldova.
In ziua de Paste nu este bine sa dormi, pentru ca in restul anului vei fi somnoros si vei avea ghinion. De asemenea, nu trebuie sa arunci lumanarea aprinsa in noaptea de Paste, ci e bine sa o tii in casa.

La Inviere este bine sa te imbraci cu o haina noua, imbracamintea noua, la fel ca si apa, are un rol purificator.

Se spune ca e bine sa te speli pe fata cu apa neinceputa dintr-o cana noua, in care ai pus un ou rosu, unul alb, un banut de argint si un fir de iarba verde, semne ale sanatatii, prosperitatii si sporului in toate.

In ziua de Pasti nu se mananca oul cu sare, se spune ca transpiri tot anul, spune traditia populara.

Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se pastreaza bucati din ele peste an.

Cocosul sfintit de Paste se credea a fi o sursa de belsug, sanatate si dragoste. In vechime oamenii aduceau cocosi la slujba de Inviere, pe motiv ca aceluia caruia ii va canta primul cocosul in acea noapte va avea noroc tot anul. Apoi cocosii erau dati de pomana saracilor.

 La masa de Pasti e bine sa mananci mai intai un ou, se crede ca acesta aduce sanatate trupului pe parcursul anului, apoi peste si pasare, pentru a fi sprinten precum pestele si usor ca pasarea.

Cu cine ciocnesti ouale vopsite in ziua de Pasti, te vei intalni in lumea cealalta.

Daca pastrezi un ou rosu 40 de zile dupa Paste si nu se strica, vei avea noroc tot anul.

De Paste se aseaza o bucatica de fier sub prag, ca o protectie pentru casa.

Daca prima persoana care iti intra in casa este barbat, vei avea noroc tot anul.

De Paste, exista credinta ca cerurile se deschid, permitand sufletelor celor morti sa se intoarca acasa, pentru a-si proteja rudele dragi.

Se spune ca cei ce mor in duminica de Paste sunt scutiti de Judecata divina, sufletele lor ajungand direct in rai.

Copii nascuti de Paste sunt binecuvantati, avand o viata luminata si presarata cu noroc toata viata.

Potrivit traditiei, la miezul noptii intre zilele de sambata si duminica, oamenii se trezesc din somn in bataia clopotelor. Se spala cu apa curata, isi pun straie noi, iau cate o lumanare si pornesc catre biserica unde preotul, cu Sfanta Evanghelie si crucea in mana, urmat de alaiul de credinciosi, iese cu lumanarea aprinsa si inconjoara biserica de trei ori. Cand preotul rosteste „Christos a inviat!” toti cei prezenti la acest serviciu religios spun: „Adevarat a inviat!”, raspunsul fiind recunoasterea tainei Invierii.

Cu lumanarea aprinsa, fiecare se intoarce acasa si face o cruce mica pe peretele dinspre rasarit, afumandu-l cu lumanarea, pe care o va pastra tot restul anului. Oamenilor le este permis sa manance bucatele (pasca/painea, ouale rosii, carnea de miel, sarea si vinul) abia dupa ce acestea se sfintesc si dupa ce fiecare persoana participa la Liturghie.

Obiceiuri de Paste in regiunile Romaniei.
Ca orice mare eveniment crestinesc sarbatorit in tara noastra avem si de aceasta data obiceiuri mostenite din vremuri stravechi, in functie de regiune:

In Tara Motilor, in noaptea de Paste se ia toaca de la biserica, se duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit-o bine, si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adica mancaruri si bauturi din care se infrupta atat „hotii”, cat si „pagubasii”. Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

Probabil cel mai de notorietate obicei e cel din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de „stropit”. Potrivit acestuia – preluat de la maghiari – baietii merg in familiile in care exista o fata sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, „ca sa nu se vestejeasca”. „Stropitul” este pastrat si azi si reprezinta un bun prilej pentru o reintalnire cu prietenii, si, in fond, de distractie.

In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se face o petrecere care aduna intreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului.Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la tinerele fete, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc intreceri. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele este aruncarea buzduganului.

In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se aseaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa binecuvanteze bucatele din cosul pascal.

In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina (pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor).

Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Paste se continua in familie.

Un foarte frumos obicei se pastreaza in Maramures, zona Lapusului. Dimineata in prima zi de Paste, copiii (pana la varsta de 9 ani) merg la prieteni si la vecini sa le anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste fiecarui urator un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si ureaza gospodarilor „Sarbatori fericite!”. La aceasta sarbatoare, pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea gospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

La Calarasi, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonac si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

In Banat, la micul dejun din prima zi de Pasti, se practica traditia tamaierea bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti (vin+paine sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se continua masa cu friptura de miel.

In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele. Flacaii trebuie sa se duca cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a isi arata consimtamantul la sentimentele lor, trebuie sa le ofere un ou rosu.

In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un ou rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copii trebuie sa si clateasca fata cu apa si sa si atinga obrajii cu ouale pentru a avea un an plin de bogatii. O alta traditie de pe malurile Prutului cere ca oul de Pasti sa fie mancat, iar cojile sa fie aruncate neaparat pe drum. Sursa (realitatea.net)

www.dmailshop.ro